Pandemia coronavirusului continuă să afecteze planeta și treptat ne obișnuim cu noua realitate. Dar este imposibil să nu ne gândim cum va fi viața după ce totul se va termina. Experții din diverse domenii Își exprimă părerea despre viitor și am decis și noi să speculăm – ce se va întâmpla în continuare cu industria călătoriilor?
Conținut
Frontiere și vize
Când, în martie, diferite țări au început să își închidă urgent frontierele pentru a combate răspândirea COVID-19, a devenit clar că călătoriile și turismul au intrat în hibernare pentru o perioadă nedeterminată. Pe 17 martie, granițele tuturor țărilor UE au fost închise și un val de carantină s-a răspândit în întreaga lume: SUA, Canada, țările din America de Sud, Asia și Africa – aproape întreaga lume s-a grăbit să se izoleze. Călătoriile s-au terminat.
Ce se întâmplă acum, la aproape o lună și jumătate după această închidere globală a lumii – și ce se va întâmpla în continuare? Deja săptămâna trecută, guvernele din diferite țări au început să publice planuri de revenire normalitate. Polonia, Germania, Elveția, Franța și chiar Italia – toate încet-încet redeschid sectorul de servicii, permit deschiderea micilor magazine. Iar pe 24 aprilie, Republica Cehă a devenit prima țară din UE care și-a deschis hotarele (este important să înțelegem că granițele au fost deschise pentru cehi și doar unele categorii de cetățeni ai UE – restul nu au voie să intre în țară).
Înseamnă oare această tendință pozitivă că în curând granițele tuturor țărilor se vor deschide pentru călători, iar ambasadele vor relua eliberarea vizelor? Din păcate, nu. Țările cele mai afectate de COVID-19 raportează deja că nu vor fi gata să primească turiști în curând. Astfel, în Spania, turștii străini cu siguranță nu vor putea ajnge în această vară (și bine dacă țara va începe să-i primească pe turiști în 2021). De asemenea, în Italia nu se pune problema deschiderii granițelor pentru turiștii – guvernul a anunțat că în acest sezon se va concentra pe dezvoltarea turismului intern și va aloca chiar bani pentru vacanțele interne a familiilor cu venituri mici. Există țări care sunt mai optimiste: de exemplu, Grecia intenționează să primească călători în această vară (numai cetățeni UE), dar numai în prerzența unui test care confirmă că persoana nu este infectată cu coronavirus.
Se poate presupune că majoritatea celorlalte țări în carantină nu vor fi gata să primească străini în curând. După carantină, țărilor le va lua un oricare timp pentru a reveni la normalși, dacă se va face ceva pentru turism, va fi pentru turizmul intern.
Companiile aeriene
Companiile aeriene au fost printre primele care au simțit întregul pericol economic al răspândirii COVID-19. Degradarea a fost rapidă: pe 3 martie, Ryanair a anulat numai 25% din zborurile către Italia, iar pe 11 martie, compania aeriană low-cost a trebuit să sisteze toate zborurile către această țară din cauza carantinei. Și apoi a început lockdown-ul: țările au închis granițele, iar numărul aeronavelor din cer a fost critic redus.
Companiile aeriene au fost nevoite să suspende zborurile, ceea ce a dus imediat la pierderi economice: oprireal aeronavelor la sol, menținerea sloturilor de zbor, fără a mai menționa salariile angajaților – toate acestea au ds la cheltuieli materiale uriașe. Deja, multe companii aeriene raportează că nu vor supraviețui carantinei fără sprijinul financiar din partea statelor. În aceste condiții este dubioasă supraviețuirea nu numai al companiilor aeriene mici, dar și a celor mai mari, chiar naționale. De exemplu, Lufthansa a fost nevoită să își închidă compania aeriană low-cost Germanwings și să-și reducă flota în toate filialele sale, iar Virgin Australia, a doua companie aeriană din Australia, a intrat în faliment.
Evident, chiar și acele companii aeriene, care vor supraviețui acestei crize vor avea greutăți la început. Noua realitate și obiceiurile apărute în timpul carantinei, vor trebui luate în considerare cel puțin la începutul erei post-COVID. De exemplu, distanțarea socială, care a intrat în viața noastră. Astfel, conducerea companiei aeriene low-cost EasyJet a anunțat deja că intenționează să lase rândul mijlociu de locuri goale după reluarea zborurilor. Compania este sigură că cererea de zboruri la început va fi mică, iar îndeplinirea acestor condiții nu va fi dificilă. Este posibil ca o astfel de amenajare a locurilor pentru prima perioadî să fie stabilită prin lege pentru alte companii europene. Însă, nu toată lumea este mulțumită de acest lucru: șeful de la Ryanair, Michael O’Leary, cunoscut pentru declarațiile sale extravagante, a declarat deja că blocarea rândului mijlociu de scaune în avioane este o prostie completă, iar acest lucru nu oferă distanțare socială. Iar atunci, când avioane sunt pline numai la 66%, compania aeriană pur și simplu nu va putea câștiga. În general, previziunile lui O’Leary pentru Ryanair sunt următoarele: în iulie, compania aeriană low-cost va putea relua aproximativ 50% din zboruri cu o umplere a avioanelor de 50-60%. Numai în septembrie, compania aeriană intenționează să opereze aproximativ 80% din zborurile sale, însă iarna numărul lor poate scădea din nou la 60%. Adică, nici nu merge vorba despre indicatorii pre-carantină.
În general, experții prezic că companiile aeriene vor trebui să reconsidere o mulțime de lucruri pentru a reveni la normal: numărul de aeronave, rentabilitatea și, în principiu, necesitate multor rute, precum și frecvența acestora, politica de personal, și multe altele. Și toate acestea pe fondul unei scăderi masive al traficului de pasageri. Acesta este motivul pentru care Asociația Internațională a Transportului Aerian (IATA) solicită guvernelor din diferite țări să ia măsuri pentru a sprijini companiile aeriene naționale: este vorba despre finanțare și beneficii fiscale cel puțin pentru prima perioadă. Apropo, în multe țări, astfel de măsuri au fost deja aprobate și au intrat în vigoare.
În general, merită să vă pregătiți pentru că nu toate vor reveni la normal dintr-o dată. Zboruri și destinații, evident, vor deveni mai puține, iar avioanele unor companii aeriene le vom mai veddea în aer. Refacerea industriei va dura cel puțin un an. Dar aici vorbim doar despre repornirea și începerea funcționării și nu despre revenirea la cifre și indicatori pre-criză.
Oamenii și companiile implicate în turism
Poate una dintre cele mai globale probleme ale acestei pandemii este că milioane de oameni din întreaga lume, care sunt angajați în industria turismului și-ar putea pierde locul de muncă. Conform World Travel and Tourism Council (WTTC), aproximativ 75 de milioane de locuri de muncă sunt în pericol. Și prognozele experților în acest sens sunt nefavorabile: datorită scăderii puternice a numărului de călătorii din acest an, locurile de muncă din această ramură pot fi reduse cu aproximativ 12-14%. În pericol se află în primul rând, rezidenții țărilor și orașelor, marea parte a veniturilor căruia provin din turism. Consiliul Mondial pentru Călătorii și Turism face apel către state să sprijine industria: să aloce finanțe, să stabilească stimulente și să ajute la dezvoltarea și promovarea produselor turistice.
Este clar că, în realitate, totul este mult mai complicat și, dacă vorbim despre țara noastră, acest lucru este valabil mai ales pentru turismul organizat și agențiile de turism. Evident, agențiile se află acum în cea mai dificilă situație pentru că trebuie să returneze banii clienților pentru călătoriile eșuate (acei bani , care au fost deja plătiți companiilor aeriene, hotelurilor și altor contragenți, care sunt și ei în pragul falimentului și nu pot returna nimic). Experții spun că nu numai că multe agenții nu se vor redeschide după criză (ceea ce înseamnă că mulți oameni vor rămâne fără muncă), puterea de cumpărare a populației va fi de asemenea în scădere – iar cererea de călătorii va scădea foarte mult.
Indistria hotelieră și, în general, toți jucătorii de pe piața turismului vor trebui, de asemenea, să se reorganizeze. Pentru a continua să existe, mulți dintre ei vor trebui să își revizuiască politica de prețuri și să devină cât mai orientați către clienți: cu prețuri mai mici, cu bonusuri suplimentare, să permită rezervări anulate gratuit, să facă reduceri, etc. Pur și simplu nu va fi posibil altfel, pentru a salva afacerea și locurile de muncă.
Turismul calculat
Este ca și cum de necrezut, dar cu puțin timp în urmă, una dintre principalele probleme ale industriei turismului a fost overturismul. Multe orașe (în special cele europene) plângeau de o supraaglomerare a călătorilor, în timp ce localnicii organizau greve și pictau pereții cu Tourist go home! Acum, în timp ce toți glumesc pe net că canalele Veneției sunt atât de curate încât … (gândiți-vă la propria glumă), autoritățile din Veneția se gândesc cum să folosească această situație pentru a recalcula călătoriile și pentru a preveni overturismul în oraș. Și aceasta nu este o sarcină ușoară: la urma urmei, Veneția este unul dintre acele orașe care au trăit din turism. Prin urmare, formarea unei noi culturi de călătorie ar trebui să vizeze păstrarea fluxului turistic, dar fără „călătoriile nebune ale trecutului”, când vizitatorii sunt dornici să vadă totul într-o zi și doar să facă check-in în oraș. Este vorba mai mult despre gândire și semnificație. Există motive să credem că autoritățile din mai multe orașe care au suferit anterior de overturism se vor gândi asupra aceleiași abordări.
Sănătate
Regula „ai sosit din străinătate – stai în carantină timp de două săptămâni” după pandemie va continua probabil să ne bântuie pentru o perioadă de timp. Și există o mare probabilitate ca certificatul de sănătate și testul COVID-19 să devină pentru călători la fel de familiar ca viza din pașaport. În Grecia au în vedere deja introducerea unui „pașaport de sănătate” pentru turiști, pentru a ști sigur că persoana care intră în țară nu este infectată cu coronavirus. Este posibil ca o astfel de practică să devină universală cel puțin pentru prima perioadă. Se pare că ne vor măsura temperatura pe aeroporturi încă o perioadă lungă de timp.
Turismul intern
După cum am menționat mai sus, dacă se dezvoltă vreun anumit tip de turism acum, este doar cel intern. Într-adevăr, în această perioadă de timp majoritatea țărilor sunt gata să deschidă stațiuni și atracții exclusiv pentru propriii lor cetățeni. În plus, călătorii înșiși și-au sporit mult motivația de a călători prin țările sale: când toate planurile de explorare a lumii sunt întrerupte, este timpul să începi să-ți explorezi patria. Deja acum, puteți observa că Instagramul este plin de imagini care demontrează cum călătorii se transformă în experți locali și pleacă care la pădure, care la cel mai apropiat obiect abandonat, care încă undeva.
Este clar că din punct de vedere al banilor, este dificil de apreciat rolul creșterii globale a turismului intern. Deoarece există state al căror venit este exclusiv din turism și indiferent cât de activ călătoresc localnicii prin țară, nu mai sunt aceleași venituri în buget. Este foarte clar: cît nu ar dezvolta aceeași Turcie turismul intern, fără străini nu vor mai fi aceea-și bani din aceasta.
Dar nu cu cele mai multe țări turistice, situația este diferită. Românii vor începe să călătorească mai mult prin țară, iar vara, cel mai probabil, vor merge pe litoralul românesc, în stațiuni și la lacuri, în loc de călătoriile obișnuite la bulgari și greci.
Tehnologia
Răspândirea COVID-19 a fost un impuls puternic pentru dezvoltarea tehnologiei, și toți cei care cel puțin teoretic ar putea să ajungă online – au făcut-o. Era necesar să se mute și cei care au fost cumva legați de turism – și, în primul rând, acestea sunt muzeele, galeriile, obiective turistice și diverse alte lucruri care pot fi privite. Există o mulțime de exemple interesante în întreaga lume: în Olanda, Parcul Keukenhof a fost deschis online, Ministerul grec al turismului a lansat proiectul Greece From Home, Galeria Tretyakov a publicat fotografii din expozițiile sale, iar în Egipt au făcut tururi online ale piramidelor. Desigur, nimeni nu va încerca nici măcar să compare o plimbare live în parc cu una virtuală și, cu toate acestea, faptul că atât de multe obiecte au fost nevoite să dezvolte și să implementeze noile tehnologii în munca sa este doar un plus. Carantina se va încheia într-o zi și vor rămâne noi posibilități de a se exprima chiar și într-o situație atât de dificilă.
Factorul uman
Și asta, desigur, este întotdeauna cel mai dificil de prevăzut. Cum se vor comporta oamenii după o pandemie? Se vor grăbi să călătorească și să plece la New York și Paris cu prima ocazie sau, la început, vor prefera să fie mai precauți? Cât de ușor va fi să stați în un avion lângă un străin, după ce deja am dezvoltat un obicei de menținere a distanței sociale? Este dificil să răspunzi la aceste întrebări, deși există deja unele exemple. De îndată ce primele atracții au început să se deschidă în China după carantină, un val de turiști locali s-a revărsat spre atracții în așa fel, încât a fost necesar să se limiteze numărul de persoane la fața locului. Este evident că în fiecare țară se vor lua propriile măsuri pentru reglementarea fluxurilor turistice, iar la început aceste măsuri vor fi mai mult restrictive decât stimulative. Va zbura toată lumea în Barcelona sau va pleca în sud-estul Asiei, de îndată ce acest lucru va deveni posibil, este dificil de zis. Dar ceva îmi șoptește că așa va fi.
Dacă aveți alte păreri despre cele expuse le puteți trece în comentarii, vă aștept.