Castelul Sant’Angelo are un aspect grandios și o istorie nu mai puțin impresionantă. Mausoleul cilindric, construit la începutul creștinismului pe malurile Tibrului, a reușit, pe parcursul istoriei sale, să fie ultimul refugiu al împăratului roman, resedinta pontificilor, să devină o cetate, apoi – închhisoare, ca mai târziu să primească statutul de muzeu.
Conținut
Istoric
Mausoleul lui Adrian
Mausoleul împăratului Publius Hadrianus a fost ridicat pe malul râului în jurul anului 139 d.Hr. În original, mausoleul avea o formă cilindrică și era bogat decorat. Acoperișul plat al clădirii era decorat cu o grădină ornamentală, în centrul căreia a fost instalat un quadriga aurit. În anul 138 rămășițele împăratului Hadrian au fost plasate într-un mormânt, împreună cu urnele soției sale Sabina și fiului adoptat. De asemenea, la ordinul lui Adrian, a fost construit Podul Sfântului Înger (Ponte Sant’Angelo), care duce de la centrul Romei până la mormânt.
Decădere
Spre secolul 5 dHr, Mausoleul lui Adrian și-a pierdut splendoarea și solemnitate de cândva, deoarece a devenit treptat o fortificație militară. În timpul invaziei goților, majoritatea ornamentelor din bronz, urne și statui au fost furate sau distruse.
Există o legendă, care spune că Arhanghelul Mihail a apărut deasupra mausoleului, asunzându-și sabia. Astfel, a fost marcat sfârșitul epidemiei de ciumă din anul 590 d.Hr. În cinstea acestui semn, mausoleul a primit numele său actual.
Un alt fapt curios: în Italia și în multe alte țări europene, persoanei care a stărnutatat i se spune „Binecuvântat să fii!”, analogul nostru – „Sănătate!”. Deci, în Evul Mediu se credea că ciuma începe cu strănut. Și numai Dumnezeu putea ajuta un om bolnav de ciumă!
Cetate, reședință papală și închisoare
În secolul al XIV-lea, Castelul Sant’Angelo din Roma a devenit reședința papilor romani. Nicolae al III-lea (latin Nicolaus al III-lea) a legat castelul cu Bazilica Sf. Petru (Bazilica Papale di San Pietro din Vaticano) folosind un coridor acoperit numit Passeto (Passetto di Borgo). În timpul invaziei armatei lui Carol V, în 1527, la Roma, Papa Clement al VII-lea sa refugiat în zidurile castelului. Locuitorii fortăreței asediate activ luptau cu atacatorii. Printre apărătorii glorioși a fost și sculptorul-bijutier Benvenuto Cellini.
Puțin mai târziu, pontificatul a înființat apartamente confortabile pe teritoriul mausoleului, pentru cazul în care povestea cu asediul se repepetă. Din păcate, Biserica Catolică a trebuit să organizeze și o închisoare în interiorul zidurilor castelului fortificat.
Astfel, celebrul cărturar medieval, astrolog și călugăr dominican Giordano Bruno a fost închis în zidurile Castelului San Angelo timp de 6 ani!
Este demn de remarcat că apărătorul fortului Benvenuto Cellini, mai tărziu a căzut în defavoarea pontificatului și a nimerit în spatele gratiilor. Sculptor inteligent, Cellini, a reușit să evadeze din castel.
Din 1901, Castelul Sf. Înger a fost declarat oficial un muzeu național (Museo Nazionale di Castel Sant’Angelo).
Arhitectura
Încă de pe timpurile împăratului Adriana sa format principalul ansamblu arhitectural al Castelului Sf. Înger. Cubul masiv al fundației a fost placat cu marmură scumpă. piedestal se înalța „pucul” mausoleului, construit din rocă vulcanică. Pe exterior clădirea a fost placată cu travertin și decorată cu pilaștri sculptați sub formă de capete de bovine (Bucrani). Mormântul era înconjurat de un zid care avea un scop decorativ și de fortificare.
În prezent, castelul arată mult mai modest decât pe timpurile lui Adrian. Travertinul, marmura, pilaștrii și bronzul au fost pierdute de-a lungul secolelor. Cu toate acestea, structura externă a mausoleului a rămas practic neschimbată. Mult mai multe schimbări a suferit interiorul. Mormintele antice în care se odihnea împăratul și familia sa, precum și Anthonius Pius, Marcus Anthonius și persoanele apropiate acestora au fost grav afectate. Urnele cu cenușa lor au fost pierdute.
Deja în secolul al XIV-lea, mausoleul a fost transformat într-o cetate. Papa Bonifaciu IX (lat. Bonifacio IX) la însărcinat pe arhitectul Niccolo Lamberti să consolideze zidurile castelului, să echipeze bastioanele și să creeze o singură intrare sub forma unui pod. O încăpere nouă a apărut și în interiorul clădirii – Cappella San Michele Arcangelo.
În secolul al XV-lea, Papa Alexandru al VI-lea (Alessandro VI) din clanul Borgia a pus problema arhitectului Antonio da Sangalo (Antonio Giamberti da Sangallo) să transforme castelul într-o fortăreață. Patru bastioane au întărit clădirea și a fost săpat un șanț în jurul clădirilor. Cetatea a fost dotată cu apartamente papale, în care însuși Pinturicchio a pictat fresce. Noul palat, , i-a servit lui Alexandru VI pentru recepții și serbări de lux.
În 1536, Raffaello da Montelupo a creat o statuie a Arhanghelului Mihail. Sfântul din marmură, cu aripi de bronz le amintește romanilor despre evenimentele descrise în legendă și păzește castelul. În secolul al XVII-lea, pe teritoriul Castelului a apărut Curtea Îngerului, în care arhanghelul sculptat de Montelupo și-a găsit locul.
În a doua jumătate a secolului al XVII-lea, Urban VIII (lat. Urbano VIII) a distrus majoritatea clădirilor militare și decorative din secolele XV și XVI pentru a crea o nouă versiune a fortului cu un zid de protecție și fortificații puternice.
În 1667, podul Sant’Angelo (Ponte Sant’Angelo), care duce la castel, a început să fie decorat cu statui de îngeri. În decurs de doi ani, Giovanni Lorenzo Bernini (Giovanni Lorenzo Bernini) și studenții săi au realizat 10 sculpturi în stil baroc care protejează podul și în prezent.
În secolul al XVIII-lea, arhanghelul Mihail a fost continuat în bronz. Lucrarea sculptorului flamand Peter Anton von Vershaffelt împodobește acoperisul castelului și în zilele noastre.
Ce e de văzut
Pentru vizitatorii moderni, Castelul Sfântului Angel apare sub forma unui punct de reper împărțit în 6 nivele:
- curtea Salvatorului, sălile de lucru ale lui Bonifaciu XI, curtea interioară unde erau executați prizonierii, capela Sfântului Crucifix, care a servit pentru ultima rugăciune a prizonierilor, Atriumul Roman, care este un arc vechi ce duce la mormântul lui Adrian.
- Coridorul și sala în care au fost păstrate cenușa împăratului și a familiei sale, încăperile închisorii, încăperile de depozitare pentru cereale și alte produse, create în secolul al XVI-lea, depozitele de ulei – un remediu universal în caz de asediu.
- Catedrala Îngerului, sala lui Clementie III – un șemineu frumos și ușa decorată cu sculpturi, Sala Curții este decorată cu tunuri medievale, pe perete – o parte dintr-o murală, care prezintă un înger, Sala Apollo, care este un loc pentru recepții oficiale, folosită de pontifici, capella sfinților Cosma și Damian (Capella dei SS Cosma e Damiano), sala Clementie VII, curtea lui Alexandru VI, dotată cu o fântână, baia lui Clement VII, decorată frumos de către Giovanni da Udine.
- Galeria acoperită, prin care pelerinii din Evul Mediu veneau pentru a se întâlni cu Papa, camerele lui Pius al IV-lea, Loggia lui Julius al II-lea (Giulio II), cu vedere spre oraș și Podul Elio, sunt atribuite lucrărilor lui Giuliano da Sangalo (Giuliano da Sangallo), un arsenal bogat, care conține o colecție de arme și uniforme militare din secolele 15 și 20, loggia lui Paul al III-lea, care se află pe partea opusă de loggia lui Julius (îndreptată spre Via Flaminia), sala Paolinei, care face parte din cele mai bogat decorate apartamente ale lui Paul III Farnese (lat. Paulus III), camera tematică Perseus, decorată conform legendei despre acest nume, continuă tema mitologiei – Sala Amur și Psyche.
- Trezoreria este o sală rotunda, care conținea bogăția pontificatului în secolele 15-16, biblioteca începută de Paul III, camerele triple numite Kaliostara (Cagliostra), care au fost odată folosite ca apartamente pentru contele Cagliostro, între bibliotecă și sala Apollo este Coridorul Pompeano, decorat cu o placă complicată de tavan, camera îngrijitorior castelului din secolul al XVIII-lea.
- Sala rotundă, sala de coloane, construită și decorată cu coloane de marmură la ordinul lui Benedict al XIV-lea, servește acum ca un adăpost pentru steagurile infanteriei italiene. Prin sala rotundă puteți ajunge la terasa îngerului (Terrazzo dell’Angelo), care oferă o vedere de neuitat asupra Romei.
Cum ajung?
- Adresa: Lungotevere Castello, 50
- Cu metroul: linia A (stații: Lepanto, Ottaviano-San Pietro).
- Cu autobuzul: Nr. 62,40,23,271,982,280 (stație: Piazza Pia), Nr. 34 (stație: via di Porta Castello), nr. 49,87,926,990 (stație: intersecția Piazza Cavour și via Crescenzio).
- Program de lucru: de la 9:00 la 19:30; biroul de bilete se închide la ora 18:30.
- Prețul biletului: 10 euro, pentru cetățenii Uniunii Europene de la 18 la 25 de ani – 5 euro. Pentru grupuri care încep de la 20 de persoane, este prevăzută o rezervare de 1 Euro per vizitator.
- Prima duminică a fiecărei luni, vizitarea muzeului în Castelul Sfântului Înger este gratuită.
- Telefon: +39 06 32810
- Site oficial: www.castelsantangelo.com